I se spune "fantoma". In sensul in care il utilizeaza neurologii, termenul desemneaza o imagine sau o amintire a unei parti din corp, vreme de luni sau ani de zile dupa ce partea respectiva a fost pierduta. Disparitia unei "fantome" poate fi dezastruoasa, putand impiedica acceptarea unui membru artificial, astfel ca pacientul este nevoit sa apeleze la "resuscitarea" zilnica a "fantomei", printr-o serie de exercitii specifice.

In muzica, lucrurile se petrec uneori la fel. De 36 de ani, Duke Ellington Orchestra "trezeste" periodic, pe scenele lumii, "fantoma" celui supranumit "ducele jazz-ului", o "fantoma" cu o mostenire genetica ce consta in 2.000 de compozitii si 20.000 de aparitii scenice.

Pe 25 aprilie, la Sala Palatului, la 39 de ani de la vizita lui Duke Ellington in Romania, orchestra care ii poarta numele a urcat din nou pe scena bucuresteana pentru a da sens celebrei cugetari a celui supranumit de criticii muzicali "un talent suprem": "You've got to find a way of saying it without saying it".

Condusa de Paul Mercer, nepotul lui Duke Ellington, o armata de instrumentisti raspunzatori de pian, trompeta, trombon, contrabas, clarinet si tobe au interpretat, vreme de aproape trei ore, piese cu 70 sau chiar 80 de ani vechime: Take The "A" Train, Cotton Club Stomp, Black & Tan Fantasy, The Mooche, Perdido, Satin Doll, Johnny Come Lately, Mood Indigo, Jack The Bear, Things Ain't What They Used To Be.

"Suntem o familie. O familie mai disfunctionala ca oricare alta, dar totusi o familie", avea sa marturiseasca, la un moment dat, pianistul trupei, la sublima "disfunctie" contribuind si cele doua mari surprize ale serii.

Intai a fost vorba de aparitia lui Johnny Raducanu la pian, pentru un Omagiu lui Duke Ellington. Ajutat de contrabasistul Pedro Negrescu, maestrul a interpretat inca doua cantece - Blues Baroque (creatie a celor doi) si Satin Doll ("scrisa de domnul Ellington, caruia ii datorez totul. Sunt fericit ca l-am cunoscut si mai fericit sunt ca m-a si apreciat").

Cea de-a doua surpriza a serii a adus-o in prim-plan pe Aura Urziceanu ("Aura from Romania", cum a fost ea introdusa in scena de catre prezentatorii Florian Lungu si Mike Godoroja), care a interpretat, alaturi de Duke Ellington Orchestra, cantece precum I Got It Bad (And That Ain't Good) si It Don't Mean A Thing. Artista a oferit si o mostra de scat singing, amintind astfel ca The Duke a fost primul care a folosit vocea umana ca pe un instrument muzical.

Toate acestea intr-o seara traita sub deviza "Unora le place... Duke Ellington Orchestra".