Serie Hotnews (3). Câți bani câștigă vloggerii și influencerii din România. Dezvăluiri din industrie

de Răzvan Băltărețu     HotNews.ro
Vineri, 11 octombrie 2019, 10:04 Life | Showbiz


screenshot via 5Gang- VIP
Foto: Screenshot via Youtube
​Câți bani câștigă un vlogger? Sau, mai precis, un influencer? Iată o întrebare la care nu vei afla prea ușor un răspuns. Sau nu unul concret. Și, cumva, e firesc. Sunt oameni care muncesc într-un mediu privat, condiții private și contracte confidențiale. Eu am încercat însă să aflu și, după ce am vorbit cu oamenii din industrie, am ajuns la câteva cifre.

Când am început seria asta, i-am numit pe vloggeri „milionarii” internetului. Poate cei din România încă nu sunt acolo, dar mulți din afară sunt milionari. Și au ajuns chiar să concureze cu vedete TV, dacă nu chiar să le depășească de multe ori. În al doilea episod al seriei am luat în calcul efectele adverse ale demersului de a te expune lumii.

Iar eu sunt acel tip de om care crede că banii pot, dacă nu cumpăra, măcar întreține fericirea sau chiar substitui. Nu este neapărat în regulă să ascunzi efectele adverse ale popularității online doar ca să faci bani, dar, și-o s-o spun cât se poate de cinic, e mai bine să plângi în Mercedes decât în Logan. Asta dacă trebuie să plângi.

Bine, dar despre ce sume discutăm? Unele mari, pe scurt.

Cum ajungi să câștigi bani când ești vlogger?





YouTube. Da, acesta e cel mai simplu răspuns. Faci video, îl încarci pe YouTube, dai drumul reclamelor și faci bani. Atenție însă: n-am zis că te umpli de bani, ci doar faci bani. Un dolar azi, trei dolari mâine, poate zece dolari la final de lună. Poate o mie de dolari. Și de aici începe problema destul de complicată. YouTube îți dă bani, dar nu cât ai vrea sau cât ai avea nevoie.

Sistemul de monetizare prin YouTube presupune că, pe videoul tău, apar niște reclame, fie video, la început sau pe parcurs, fie niște bannere. Ca să câștigi bani din acele reclame, există un CPM (Cost Per Mille). Adică, câți bani faci la o mie de vizualizări. România este într-un club select unde valorile (care se schimbă zilnic) fluctuează între 0,3 și doi dolari. Doi dolari, e de la sine înțeles, e o excepție aproape imposibilă.

La polul opus, un CPM excelent e în țările în care lejer ai vrea să pleci din România: Statele Unite ale Americii, Germania, Elveția, Marea Britanie și altele. Acolo, câștigurile fluctuează între cinci și opt dolari. E o diferență masivă, nu? Și asta nu e tot. Acel CPM, într-adevăr, e raportat la mia de vizualizări.

Dar nu toate vizualizările sunt monetizate, uneori nu intră reclamă. Pe cele monetizate vin banii și, la o medie de 0,5 dolari, poți doar visa că o să te îmbogățești. Sigur, când ai volume mari de vizualizări nu are cum să nu vină și banii. Apoi se mai complică lucrurile: depinde cine vede clipul. Dacă îl văd și câțiva străini din țări bune, poți câștiga ceva mai mult. Sau, mă rog, nu trebuie văzut clipul propriu-zis, ci trebuie deschis într-o țară din lumea bună.

În fine, ca să n-o mai lungesc, să ajung la niște cifre: când treci de circa un milion de vizualizări, poți spera la peste o mie de dolari. Fluctuațiile sunt masive și nu-i exclus să faci și două-trei mii de dolari per 1,5 milioane de vizualizări. Contează foarte mult ce reclame sunt afișate, câte și în ce perioadă. Asta pentru că, în noiembrie, o să fie Black Friday. Și-o să fie bugete imense pe reclame digitale afișate peste tot. Și ăsta e doar un exemplu.

Interesul pentru cei care fac bani din vlogging e mare. De unde și calcule sumare de tipul: cine câștigă și o sută de mii de euro lunar. Până să te învârți la cifre amețitoare, e însă cale mai lungă. Așa că există câștigurile terțe.





Cel mai bine păzit secret: câți bani dau companiile pentru influență?



Oamenilor de PR și de publicitate le trec niște bugete imense an de an: de la companii către influenceri (unii dintre ei fiind vloggeri). Acele bugete sunt ținute însă sub un oarecare secret. Spun „oarecare”, pentru că-s secrete pentru presă, pentru tine sau pentru piața mai mare, dar nu neapărat secrete între ei. E o lume cvasi-închisă în care bârfele, ca peste tot, circulă repede.

Sunt însă câteva norme cumva respectate de către toți. De exemplu, pe companii mari sau pe campanii mari bugetele acestea sunt negociate pe un an. Compania dă banii, apoi așteaptă „livrabilele”: videouri (puse peste tot, dar în special pe Facebook și YouTube), postări de Facebook sau stories pe Instagram. Mai nou, a intrat și TikTok în ecuație. Aceasta din urmă e o rețea socială întreținută de o companie din China.

Când sunt negociate bugete mari, pe un an sau pe mai multe luni, se ajunge la o medie: între cinci și șapte mii de euro pentru un influencer mai mare (câteva sute de mii de abonați pe YouTube și Facebook, poate chiar peste un milion) și două-trei mii de euro pentru cei mici, undeva la câteva zeci de mii sau un pic peste o sută de mii.

Cifrele acestea sunt pentru videouri, de regulă. Postările de Facebook sunt ceva mai ieftine, cu o fluctuație între opt sute și două mii de euro. Bugetele sunt raportate în special la pachete: una-două postări pe Facebook / Instagram, un video / un story. În fine, se ajunge la un mix, dacă și compania vrea să dea. Aici intră în schemă TikTok sau orice platformă nouă. Ca un influencer să tragă clienți și spre zona aia, propune un pachet: postare pe Instagram, stories și ceva pe TikTok.

La fel, cifrele sunt spre câteva mii de euro, dacă cifrele de audiență sunt pe măsură. Cifrele exacte sunt greu de obținut, pentru că diferă foarte mult pentru ce sunt dați banii. Activitățile care intră în calcul sunt: prezență la un eveniment (al companiei), postări pe rețele sociale, videouri, stories sau inserat un produs sau un serviciu într-un video care are sau nu are legătură cu acela.

Pe baza cifrelor pe care le-am văzut, am încercat să fac o medie. De fapt, o estimare. Și e raportat la influența pe YouTube. Pe zona beauty / fashion / lifestyle: poți primi între opt sute și o mie de euro când ai sub o sută de mii de abonați pentru un vlog. Și aceasta e cea mai ofertantă piață. Dacă mergi un pic mai jos, poți ajunge să iei cinci sute de euro dacă ai: peste 50 de mii de abonați pe Instagram, peste 10 mii pe YouTube și câteva mii pe Facebook.

Sumele mari, să zicem, vin când numeri abonații cam așa: câteva milioane pe Facebook, peste un milion pe Instagram și peste 500 de mii pe YouTube. Și când ajungi la așa audiență, poți să duci la peste cinci mii de euro, chiar mai aproape de 10 mii de euro. Dar aici e clar că o să implice un pachet. O rețetă pe care o aplică influencerii destul de des e să balanseze platformele între ei. E contul de YouTube mai tare? În regulă, postările pe Facebook sau Instagram nu fac decât să rotunjească bugetul către ceva mai mare.

Dar, ca regulă, rămâne asta: cu cât te apropii mai mult de un milion de abonați pe o platformă, cu atât poți să treci de la o mie de euro spre trei-patru mii de euro.

Ce cumpără, cu adevărat, acești bani?





În sfera „și eu ce obțin de banii mei?”, sunt două direcții: fie dorești conversie, fie dorești notorietate. În primul caz, înseamnă că plătești un om care să promoveze un produs și, la final, cel care vede promovarea cumpără produsul. Se întâmplă foarte rar și e dificil de făcut așa ceva. Nu poți converti un vlog despre un telefon, despre o mașină, despre un televizor. Poți, pe zona de fashion, să convertești un vlog despre creme, geluri și alte produse pe care le poți cumpăra impulsiv și prețul nu-i mare. Ținta mai mare e notorietatea.

O prietenă din domeniu mi-a zis, în urmă cu doi ani, că văd lucrurile greșit. Eu eram necăjit că dădeau bani către influenceri cărora eu nu le vedeam rostul. Și mi-a explicat că nu-i totul despre rost, ci în momentul lansării unui produs (era vorba de un telefon atunci), vrei cât mai mulți oameni să afle de el. Nu contează că nu e în atenția lor, dar dacă mesajul e livrat în aproximativ același timp pe mai multe canale ai șanse mai mari să creezi gălăgie pe subiect.

„Clienții vor mereu un mix de lucruri. În general, vor awareness, vor expunere în online și print și vor vânzări. Când plătește, clientul îți plătește, de fapt, un raport final, un raport în care vrea să vadă cât mai multe cifre, chiar dacă sunt sau nu relevante pentru campania sau activarea în cauză. Din punctul meu de vedere, în industria aceasta încă se vorbește prea mult despre cantitate. Încă se fac rapoarte de monitorizare stufoase, unde clientul își freacă palmele când vede multe slide-uri, cifre mari, fără să țină cont de calitatea materialelor. Încă nu suntem educați în a face lucrurile cu răbdare, dar bine și cu așteptări realiste, sănătoase, care se vor transforma în rezultate foarte bune, pe termen lung”, mi-a spus Iuliana*, account executive la o agenție de comunicare din București.



Screenshot via Youtube: 5Gang- VIP

Un prieten* care lucrează în departamentul de marketing al unei companii din industria telecom mi-a zis ceva mai aplicat despre cum ar trebui să funcționeze și ce ar trebui să întoarcă o campanie.

„Sunt câțiva indicatori de performanță care trebuie urmăriți și ajustați (dacă e nevoie): watch time (câte minute au petrecut oamenii, în total, uitându-se la videoul în cauză), Average View Duration (media timpului de vizualizare per video), demograficele celor care au văzut videoul (raportul dintre femei și bărbați și vârstele celor care au văzut)”, a completat acesta.

Când vine vorba de banii care circulă dintr-o parte în alta, de regulă sunt trei entități: compania care vrea promovare, omul care va face promovarea și-o agenție. Agenția poate fi și de-o parte și de alta: a companiei și a influencerului. Cel din urmă poate avea însă doar un reprezentant, nu neapărat o agenție. Oricum, e bine să știi că există acest tango în patru ca să știi cât de cât cum se duc banii.

„Dacă vorbim de companii mari (a se citi: internaționale – n.r.) și bugetele vin de sus (biroul regional sau internațional – n.r.), acestea sunt dispuse să plătească cam cât se pot întinde în limitele trasate de regiune sau de HQ. În intervalul ăsta, lucrurile pot fi foarte variate, în funcție de campania în sine, de influencerii care sunt vizați, de tipul de comunicare etc. Un simplu articol sau un video poate costa câteva sute de euro, însă o campanie de asociere de imagine poate ajunge rapid la câteva zeci de mii de euro. În funcție de experiențele mele trecute, agenția își mai poate permite să negocieze. Se întâmplă de multe ori ca sumele propuse de influencer să fie, evident, umflate din pix. Dacă agenția și clientul mușcă, bine. Dacă se negociază, iarăși bine, toată lumea e fericită într-un final”, mi-a explicat Andrei*, account executive la o agenție de comunicare și publicitate din București.

Cu toți banii din lume nu poți cumpăra succesul unei promovări (uneori)





În ceea ce privește clienții (companiile), Iuliana mi-a spus că poți identifica momentul în care ceva are mari șanse să eșueze grațios.

„Dacă un client alege propria propunere, îți dai seama din momentul T0 că va fi un fail, pentru că aceste propuneri spontane din partea clientului sunt, de obicei, venite dintr-un subiectivism care a prins rădăcini serioase, nu dintr-un research făcut ținând cont de obiectivul campaniei punctuale, respectiv de obiectivul campaniei anuale care se derulează în acel moment. De exemplu, pentru fiecare cinci influenceri aleși pentru o campanie, există liste cu zeci de propuneri studiate și argumentate”, mi-a spus aceasta.

„Eșecurile pot veni din mai multe direcții, cum ar fi: influencerul nu e potrivit pentru brand, iar oamenii simt asta. Sau influencerul are cifre mari, dar nu livrează un produs final de calitate. Sau influencerul are cifre mari, dar și-a pierdut din credibilitate. Sau influencerul nu are audiența potrivită pentru produsul tău. Sunt multe motive pentru care o campanie poate deveni, foarte ușor, un fail”, a conchis ea.

Cu bine sau cu rău, trebuie să mai știi de o chestie care se întâmplă în prezent în România. Și nu numai, dar România mă interesează mai mult. Negocierile se fac la număr de abonați (influență), nu neapărat engagement și ce rezultate pot fi întoarse. E magia cifrelor mari. Și dacă n-ai activitate, ca influencer, și dacă ai cumpărat followeri, cifrele acelea arată excelent într-un Excel.

După cum a descris-o o prietenă, e o hibă a sistemului și una care-i probabil să fie îndreptată cândva. Dar nu acum. Apoi, mai sunt cele cunoscute în industrie drept „casele de influenceri”. Acolo, oamenii cu care au contracte sunt mai scumpi decât, să zicem, în piața liberă. Și foarte puțini au rămas nesemnați cu vreun reprezentant, cu vreo agenție de influenceri. Și dintre aceia puțini, mare parte sunt prea mici, pentru micro-nișe, încă neluați în calcul în campanii.

Ca idee, am înșirat aici doi termeni: vloggeri și influenceri. Dar toți intră sub umbrela influenceri: actori, vloggeri, modele de Instagram sau Facebook, cântăreți, comedianți etc. Dacă au succes online, cineva vrea să aibă un contract cu ei. Iar cota pentru agenție se învârte, fără să fie limitată, la 20%. Practic, din orice contract pe bani, un influencer ia doar 70 – 80%. Restul se duc la agenție sau reprezentant.

Același e cazul dacă nu-și administrează singuri contul de publicitate pe YouTube. Ca să închid circuitul ăsta al banilor și influencerilor, nu mai există doar vloggeri. Poți începe de-acolo, dar trebui să îngrijești aproape fiecare alt mediu. Așa ajungi la un pachet generos de sponsorizare, că tot ziceam de bani și fericire la început. Cifrele finale? Mii și zeci de mii de euro.

Tocmai de aceea e și un cod auto-impus al colaborărilor: n-ai voie să contactezi direct un influencer, că strici relații pe parcurs. La contact, dacă te uiți pe mediile lor unde sunt populari, pot fi contactați pentru colaborări prin reprezentanți. Altfel spus, ce vedem acum nu-i nou. E impresariat. Îl știm din fotbal, din muzică, din film. Ce îți arată strategia asta și pe vedetele internetului e că, cel puțin la nivel economic, există o maturizare în sensul gestionării mai coerente a banilor.

Când vine vorba de invidie, simți așa ceva față de un actor de la Hollywood, față de o anumită prezentatoare de știri, față de un one man show de TV? Dacă da, gândește-te dacă ai putea face ce fac ei. Sau dacă ai oportunitățile de-a face așa ceva. Dacă răspunsul e nu, atunci cam așa e și cu fascinația pentru cât câștigă vloggerii sau influencerii. Da, câștigă, dar nu e rău sau bine. E, pur și simplu, lumea în care trăim.

*numele personajelor au fost schimbate la cererea celor intervievați.

Va urma. În fiecare săptămână, Hotnews.ro va publica un articol despre lumea vloggerilor din România și despre efectele acestei lumi fascinante asupra tinerilor.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















21620 vizualizari

  • +8 (10 voturi)    
    Bugetul PR e secret? (Vineri, 11 octombrie 2019, 10:40)

    taro [utilizator]

    Nici o problema....Anul trecut am avut o "campanie" de publicitate.

    Nu a fost cu video pentru youtube, a fost pe adwords cu banere pentru web pages.

    In total au fost afisate de 88 de ori si au fost doua click-uri cu redirectate la webpage in total a costat...500 de ron. M-am lecuit de online advertising.

    Cei de la Avicii au spus ca au primit 11000$ pentru 100 de milioane de vizualizari la o melodie pe yt.

    Google/YT si Facebook incaseaza 500-1000$ si dau 1$ la vblogger/content-provider.
    • -2 (14 voturi)    
      Cheltuielile pentru YT si FB (Vineri, 11 octombrie 2019, 11:16)

      bad_apples [utilizator] i-a raspuns lui taro

      Ar trebui sa te gandesti si cat costa hostingul pentru Youtube si Facebook, cat curent consuma acele data centere. Si salariile angajatilor joaca un rol important. FB are 40000 de angajati. Si sunt sigur ca in acest numar nu intra cei ce trebuie sa verifice contentul (De prin Thailanda). Asa ca iti dai seama ca ei au costuri de 100 de ori mai mari decat vlogerul.
      • +5 (5 voturi)    
        Oh, da, cheltuieli..... (Vineri, 11 octombrie 2019, 21:15)

        taro [utilizator] i-a raspuns lui bad_apples

        FB 2018...incasari 55 miliarde si profit de 22 miliarde. Google a avut 118 miliarde incasari

        FB si Google nu platesc pentru hosting, au server-farms proprii care sunt mai ieftine decat hosting-ul clasic pentru websites(hosting care devine tot mai ieftin)

        The point is: Content providers(vblogers) care fac tot ce vezi pe YT primesc firimituri din profitul care-l face Google. Nu primesc nici 0.1% din banii care-i face Google din reclama care o vand pe contentul produs de vblogers.

        In Romania un vbloger incaseaza 1$ la 1000-3000 de vizualizari. Google vinde reclama de cel putin 500-1000$ in alea 1-3 "miles"
  • +2 (12 voturi)    
    Bloggeri (Vineri, 11 octombrie 2019, 12:57)

    Cartisoara [utilizator]

    Sa se faca publice veniturile (macar cele fiscalizate) ale bloggerilor din Romania. Si sursele de asemenea. Ale tuturor manipulatorilor, mincinosilir si spalatorilor de creiere - platiti pentru aceste mizerii. Sa nu aberam: NU sunt PSD-ist, sunt pur si simplu impotriva tuturor lichelelor care n-au avut uin job in viata lor dar santajeaza, manipuleaza, mint pe bani. Uneori chiar publici
  • +7 (9 voturi)    
    Atat de multi (Vineri, 11 octombrie 2019, 14:09)

    un_carnat [utilizator]

    Incat simt nevoia sa si-i etaleze :))))

    Penibil!
  • +4 (6 voturi)    
    vlogging (Sâmbătă, 12 octombrie 2019, 11:32)

    doejohn [utilizator]

    Continut de proasta calitate/mediocru pentru prostime.
  • +2 (2 voturi)    
    Simple mijloace de indobitocire in masa (Duminică, 13 octombrie 2019, 14:53)

    Iorgovan [utilizator]

    Oamenii inteligenti si instruiti sunt periculosi, nefiind doriti nici de comunisti, nici de capitalisti. Daca in trecut oamenii erau indobitociti cu televizorul, astazi se utilizeaza in acest scop, cu mare eficienta, facebook-ul si vloggerii.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by