Premierul Italiei, Giorgia Meloni, îl dă în judecată pe solistul trupei Placebo, Brian Molko, pentru defăimare după ce artistul a numit-o „rasistă” și „fascistă” în timpul unui concert susținut în peninsulă, relatează presa locală citată de The Guardian.

Giorgia MeloniFoto: Damian Burzykowski / Zuma Press / Profimedia

Molko a făcut comentariile pe 11 iulie în timpul festivalului „Sonic Park” de la Stupinigi, lângă Torino (nord) pe 11 iulie, când a spus pe scenă în limba italiană în fața a mii de spectatori: „Giorgia Meloni, nenorocită, fascistă, rasistă, să te f.t”.

Unele municipalități italiene au anunțat ulterior că vor refuza să permită formației să cânte pe teritoriul lor, Paola Ambrogio, un senator din partidul Fratelli d'Italia al lui Meloni, denunțând „o palmă adusă Italiei şi democraţiei”.

Autoritățile italiene au anunțat o săptămână mai târziu că au deschis o anchetă în legătură cu incidentul.

Articolul 290 din Codul Penal al Italiei pedepsește cu amendă de la 1.000 la 5.000 de euro pe oricine „defăimează public Republica”, dar și Parlamentul, guvernul, consiliul constituțional, justiția sau armata.

Italia are una dintre cele mai mari rate ale proceselor de defăimare îndreptate împotriva presei din Europa, potrivit asociațiilor de jurnaliști.

Autorul „Gomorei”, anchetat de asemenea pentru defăimarea Giorgiei Meloni

Jurnalistul și scriitorul Roberto Saviano, autorul cărții „Gomora” despre mafia italiană, este judecat de anul trecut într-un proces deschis după ce a numit-o „bastardă” pe Giorgia Meloni. Dacă va fi condamnat, el riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare.

Însă în general aceste procese se încheie cu o amendă sau condamnare cu suspendare.

Giorgia Meloni, care a devenit șef al guvernului italian în octombrie 2022, și partidul ei sunt moștenitorii Mișcării Sociale Italiene (MSI), un partid neofascist creat după cel de-al Doilea Război Mondial, de la care Fratelli d' Italia a preluat flacăra tricoloră.

De la preluarea mandatului, Meloni a evitat să se pronunțe pe această temă, dar a recunoscut înainte de alegerile legislative de anul trecut că dictatorul Benito Mussolini (1922-1945) a „realizat multe”, fără a-l exonera de „erorile” sale: legi anti-evreiești și intrarea în al Doilea Război Mondial.

Ea susține totuși că în partidul său „nu este loc pentru cei nostalgici de fascism, nici pentru rasism și antisemitism”.