De-ai sti, sufletelul meu si Lelita Saftita provin din Spitalul Amorului, culegere de cantece de la mijlocul veacului al XIX-lea (autor: Anton Pann). In interpretarea formatiei Anton Pann la BCU, melodia De-ai sti, sufletelul meu se prezinta intr-o forma inedita, strofele fiind cantate in limbile romana, greaca si turca. Melodii interpretate cu ocazia festivalului "5 (arte) in cinci (zile) - ICR la BCU".
- Citeste mai jos despre compozitorul Anton Pann.
De-ai sti, sufletelul meu (compozitor: Anton Pann, sec. XIX)
"La repetitia dinaintea unui concert sustinut alaturi de ansambluri din Turcia si Grecia, interpretand piesa, ne-au atras atentia ca si ei au variante izbitor de asemanatoare si ca, de fapt, acest repertoriu pe care noi il prezentam este un repertoriu comun noua si intregului spatiu post-bizantin. Astfel ca am hotarat sa prezentam in concert aceste variante" (Constantin Reaileanu).
Lelita Saftita (compozitor: Anton Pann, sec. XIX)
Despre compozitorul Anton Pann
Anton Pann s-a nascut in Bulgaria si a fost cantaret de strana si profesor de muzica psaltica, compozitor, folclorist si scriitor, tipograf.
George Calinescu afirma ca, prin tatal sau (de meserie caldarar sau aramar), Anton Pann era roman de origine. Numele tatalui, Pantoleon Petrov, a devenit in romaneste Petroveanu, iar fiul si-a pastrat numele de Antonie Pantoleon Petroveanu, cu care si-a semnat manuscrisele pana prin 1826.
Anton Pann este considerat de multi drept compozitor al muzicii Imnului National al Romaniei, dar alte surse considera ca melodia a fost creata de Andrei Muresanu (creator al versurilor) sau de Gheorghe Ucenescu (ucenicul lui Anton Pann), ori ca ar fi inspirata dintr-o veche melodie religioasa (Din sanul maicii mele).
Despre el scria Mihai Eminescu, in poezia Epigonii, versul: "S-a dus Pann, finul Pepelei, cel istet ca un proverb".
De asemenea, Nicolae Iorga il numea pe Anton Pann, in Istoria literaturii romanesti: "Cantaretul de giumbusuri, lautarul literar al petrecerilor, ghidusul de ietacuri, amorezatul care cauta la ferestruicele casutelor de mahala, prinzand ceasul cand lipseste respectivul jupan, tovarasul ceasurilor de veselie ale preotilor, dascalilor, tarcovnicilor, carora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din placuta slujba a Satanei". (sursa: CrestinOrtodox.ro)
Despre formatia Anton Pann
Formatia vocal-instrumentala de muzica veche Anton Pann a luat fiinta in toamna anului 2004, la initiativa catorva studenti ai Universitatii Nationale de Muzica si ai Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.
Au pornit cu piesele muzicale din culegerea lui Anton Pann, au continuat cu cele din culegerea lui Gheorghe Ucenescu, Codexuri: Maldavae, Valahae, Caioni, Anonimus si Dimitrie Cantemir - din care au prelucrat cateva melodii. Asa a inceput munca de cercetare a vechilor scrieri muzicale romanesti.
Repertoriul propus de formatia Anton Pann isi are sursele in manuscrisele medievale de sorginte bizantina, otomana si apuseana, fiind influentat de parfumul balcanic si impregnat de folclorul si spiritul autohton.
Instrumentele folosite provin din spatiul oriental (al-ud, saz, ney, bendir, cobza, nai, fluiere, clarinet etc.) Aranjamentele orchestrale si conceptul sonor sunt realizate de Constantin Raileanu.
Mai multe despre formatia de muzica veche Anton Pann gasiti pe site-ul trupei.
Citeste aici despre muzica de mahala din secolul XIX.
0
3
