Actualizat acum

Material sustinut de Julius Meinl

Trebuie sa cauti si altceva decat mici si bere pe Valea Prahovei si tv de proasta calitate - VIDEOinterviu Formatia Trei Parale, ”pe viata si pe creatie”

de Eugen Istodor     HotNews.ro
Luni, 19 martie 2018, 8:17 Life | Muzică


Trei parale
Foto: Facebook
“Tu, fetico bălăoară și cu ochi căprii,/ Ce te ții așa măreață? Crezi că nu te știu?/ Mă-ta e spălătoreasă, tac-tu-i sacagiu, / Și tu ești chiftilăreasă-n strada Cișmigiu.” Sa fie viata numai atat, zic eu, si “Chiftilareasa” de la Trei Parale te baga-n boala. I-auzi: “Dau in stanga, dau in dreapta, buzunaru-i plin” - cantare de mandrie, oftica si prejudecata. Intai te loveste interpretarea jucausa, trufasa si monotona. Apoi versul. Numai atat sa fie, cum spun, si vrei sa vezi laboratorul de creatie al celor de la Trei Parale. Vino si tu acum intr-un apartament din mahalaua Ozanei. Florin si Beatrice Iordan, Mihai Balabas ne in-canta cantand si initiindu-ne cum se petrece viata noastra. Incepe! Ca din cimpoi, ca din caval este piesa cu care începem firul poveștilor. Vezi prima parte a VIDEOinterviului Trei Parale. 

Ca din cimpoi, ca din caval:



Florin Iordan: Este o cimpoiasca continuată de o imitație a cavalului, parte a programului nostru “Ciobanul care și-a pierdut oile”. O poveste a noastra care aduna muzicile pastorale. Peste tot în țară exista cimpoiești (melodii de vioară ce imită cimpoiul) pentru că, în unele zone, până spre final de secol 19 nunțile se țineau cu un cimpoi. 
Reporter: De ce?
Florin Iordan: Era mai puternic ca sunet decât fluierul. A dispărut încet-încet odata cu dezrobirea romilor si migratia lăutarilor către alte sate. Vioara a locul cimpoiului ce însoțea petrecerile țăranilor. Melodiile acestea repetitive, rudimentare, folosind un registru îngust, de câteva note, m-au mișcat mereu. Cred că ne trimit către o lume străveche.  

Cântece din documente de secol 19

Reporter: De unde le-ați luat? Le-ați cules? 
Florin Iordan: Am început să lucrăm pe documente de epocă. Reeditate sau manuscrise. Romanii au cantece tiparite destul de târziu, spre începutul secolul 19, dar si atunci destul de firav.

 

Este greu să știi ce asculta Stefan cel Mare pentru că nu avem surse. Cronicarii mentionează vreun domnitor care se ținea de cimpoieși si bautura, dar în fapt, nu avem dovezi conștitente decât târziu după începutul secolulului al 19-lea. Până atunci doar mărturii rătăcite. 
Reporter: Cum ati ajuns la Trei Parale?



Florin Iordan: Aveam vreo 20 de ani cand am descoperit această muzică și cu ea luma satului. In liceu fiind, o profesoara m-a indrumat să iau lecturile obligatorii de la bibliotecă. Biblioteca avea insa si LP-uri. Din curiozitate am amestecat jazz, rock, clasică. Mi-a plăcut Enescu, Sonata a treia. Din moft am luat si muzici tradiționale. Unele știute, dar si de fluieras si de caval. Era Marin Chisăr stiu. 



Erau si înregistrările Institutului de Etnologie. De dimineață până seara ascultam. Muzician nu stiu cum am inceput. Am invatat fluierul, cu Mel, melc codobelc. Stateam ore in sir si cantam la fluier. Niciodata nu spuneam: m-am saturat! Și aici mă gândesc la copiii care sunt torturati de părinti sa cante ore-n sir. 
Mihai Balabas: Eu sunt unul torturat! Sau nu. Nu m-am strofocat. Nu am stat niciodata sa studiez. Aveam urechea bună. În liceu, romantică, Bach. Mi-era la îndemână. Am trecut prin rock. Parintii imi daduseră șaptezeciul. Unchii mi-au dat Crimson, Gentle Giant, Genesis, Van der Graft. În facultate deja aveam computer și căutările mele erau diverse. Am o bibliotecă virtuală uriașă. Eram și sunt la formația rock Bucium. 



Și-ncet încet am intrat in multe experimente. Nu mi-a plăcut orchestra mare. Nu-mi place bârfa și să vorbească multi deodată. 
Beatrice Iordan: Eu de profesie sunt actor păpușar. Florin este cu muzica. Îl cunosc de când încerca să învețe să cânte cu fluierul. Îmi țipa bine în cap. Am cunoscut muzica "Trei Parale" de când s-a născut, de la exercițiile lui Florin. Și am văzut-o crescând. Pe atunci eram cu Garbarek, Dead can Dance. Florin însă m-a învățat să cânt. Este între noi și o poveste de dragoste și cantec. De inițiere si înțelegere. Noi și umblam împreună prin sate să culegem cântece. 
Reporter: Ce-i cu muzica voastră ruptă de orice timp? 



Mihai Balabas: Binedispune. Mergi pe stradă și vezi cum sunt numai fețe negre, oropsite. Nervoase, multe lucruri sunt greșite în țară, dar s-o iei de la 20 de ani așa și până la 60 de ani, ajungi într-o zonă care nu e bine. Trebuie să cauți și altceva decât mici și bere pe Valea Prahovei si tv de proastă calitate:

  

  

Componenta Trei Parale: 

 Florin Iordan (fluiere, cobză) este etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. A întreprins numeroase cercetări de teren în diferite regiuni ale României lucrând cu mulți muzicieni de tradiţie orală. A participat alături de Speranţa Rădulescu şi Costin Moisil la realizarea ultimelor 21 de CD-uri ale seriei « Ethnophonie » (serie de Cd-uri de muzică tradiţională editată de Muzeul Ţăranului) şi a organizat numeroase concerte, festivaluri de muzici tradiționale. A întemeiat în 2003 grupul Trei parale și este principal răspunzător de concepția artistică a acestuia. 
Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie) lucreză ca învăţător. A urmat şcoala de muzică din Baia Mare. A învățat apoi să cânte din fluier, blockflote și diverse instrumente de percuție. A participat la ateliere şi tabere dedicate fluierului sau percuţiei. Este interesat în egală măsură de muzicile vechi, scrise sau tradiţionale dar şi de reinterpretările moderne şi fuzionale ale acestora. A activat de-alungul timpului și în alte formații: Lyceum Consort, Truverii, etc. 
Mihai Balabaş (vioară) Este muzician liber profesionist. A absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti şi este implicat în proiecte muzicale foarte diferite: muzică clasică, muzică contemporană, world music, etc. Il puteti asculta si cu formatia de rock metal Bucium. 
Beatrice Iordan (cobză) este de formaţie actor păpuşar. Lucrează Muzeul Ţăranului Român în cadrul Atelierului de Creativitate, unde realizează diverse activități pentru copii. Realizează artă decorativă în principal de inspiraţie tradiţională şi bizantină. A înființat în 2012 compania de teatru pentru copii Hopa Trop.

CV Trei parale 



Formaţia Trei parale este un grup revivalist bucureștean, ce face uz de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale. Un rol important în acest sens îl are Florin Iordan, etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti și conducător al formației. 
De asemenea, în alcătuirea repertoriului sau conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei se bazează pe folosirea unor modalităţi de cunoaştere cum ar fi expediţiile prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu sau Bela Bartok, documentarea din diverse volume de folclor muzical, studiul unor transcripţii de secol al XIX-lea (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian, etc.).  
Grupul foloseşte instrumente vechi aproape dispărute în mediul tradiţional şi puțin folosite în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, viela, drâmba, diverse instrumente de percuţie (toba, vuva, daireaua). 
Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale. Proiectele muzicale

    

Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea Primul proiect asupra căruia grupul Trei Parale s-a concentrat poartă numele Bazar. Acesta este o încercare de a reconstitui muzica veche românească, muzică ce s-a cântat la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. 
Viaţa de curte boierească răzbate în muzica epocii, ea fiind creatoarea unui repertoriu savuros şi totodată consistent. Din acest program grupul a publicat 2 CD-uri: Bazar și Bazar II. Cântări din veacul al XIX-lea. Ciobanul care și-a pierdut oile 
Ciobanul care și-a pierdut oile  
dorește să renască sonoritățile deosebite și puternice ale lumii vechii țărănești. Programul este o încercare de a regăsi muzicile pierdute ale Românei rurale prin doine, balade, cântece pastorale și melodii de joc. Membrii formației vor cânta la felurite fluiere, simple sau mai speciale: (caval, tilincă, fluier gemănat) la cimpoi, drâmbă, țiteră, cobză, contră, gordună, dobă. O parte a acestui program a fost publicată pe CD-ul Ciobanul care și-apierdut oile (2015) Drumul Levantului. 
Cântări și improvizații din Balcani și Orientul Mijlociu 
Cel mai proaspăt proiect al grupului își propune o călătorie sonoră din Carpații până în Orientul Mijlociu. Lăsând la o partea scrupulozitatea specifică celorlalte proiecte, membrii grupului explorează liberi sonoritățile ornamentate ale Bizanțului.

 

Balade vitejești și alte cântări Repunerea în circuitul muzical a baladelor reprezintă o misiune provocatoare pe care Trei parale a hotărât să și-o asume. 
Cu aceste cântări pătrundem într-o lume vitejească, aflată în conflict cu Imperiul Otoman sau suntem martorii unui conflict intern între Miu Haiducu și Ștefan Vodă. 
Grupul a participat în ţară la numeroase festivaluri medievale (Sighisoara, Mediaş, Braşov, Iaşi, Suceava) şi de muzică veche (Bucureşti, Miercurea Ciuc), la festivaluri de jazz (Green Hours International Jazz Fest) şi world-music (Sibiu) şi la festivaluri dedicate muzicii clasice (Festivalul muzicii româneşti, Filarmonica Iasi).  
De asemenea formaţia a participat la câteva festivaluri în străinătate: Hradne Huky Banska Bystrica, Slovacia 2017 si 2016, London Book Fair 2014, Europe in Langenfeld, Langenfeld, Germania 2013, The Culture of Peace Festival, Tel Aviv-Israel 2012, Kocsonya Fesztival, Miskolc-Ungaria 2012, Intercultural Art Dialogues Days, Istanbul-Turcia 2011, DUNA PARTY, Budapesta-Ungaria 2011, “Mikołajki Folkowe” International Folk Festival Lublin-Polonia 2010. Muzica formației este prezentă pe coloana sonoră a unor filme ca Aferim! (2015) sau Chira Chiralina (2014).

VEZI din seria de interviuri despre creatie si inspiratie:

PRIMA PARTE a interviului cu Cristina Bălan

Despre provocarile, inspiratia si cultura Vocii Romaniei, Cristina Balan, partea a II-a


Si seria de VIDEOinterviuri cu Florin Dumitrescu, textierul de la Sarmalele reci si Directia a V-a.

PARTEA INTAI-reteta hit-ului
CREATIILE Dac-ai sti si Telefonul nu mai sună.

 


Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.












3416 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    Huoo (Luni, 19 martie 2018, 8:50)

    Martha Logu [utilizator]

    Bere si mici si ce mai zic baietii astia e asa de anii 90-00... acum sunt altele. sa-si faca si ei update la sistem.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version