VIDEOREPORTAJ Inedit în București: Papagali exotici liberi, în Parcul Tineretului/ Cum era ”Valea Plângerii” și de ce a fost construit parcul pe o fostă groapă de gunoi
Parcul Tineretului are o istorie captivantă: a fost construit pe ”Valea Plângerii”, într-o fostă a groapă de gunoi. Cei care au copilărit în acest loc au povestit, pentru Hotnews.ro, cât de înfricoșătoare era această zonă și cum au reușit comuniștii să o tranforme în parcul cu cea mai mare suprafață din București.
Parcul Tineretului - locul unde papagalii exotici zboară liberi
Specia este denumită popular Micul Alexandru (sau Alexander), iar științific este cunoscută ca Psittacula krameri. În mod natural, specia este întâlnită în sudul Asiei și în zona Sub-Sahariană. La noi este vândută ca specie ornamentală și, cel mai probail, a fost eliberată în natură de proprietari sau a scăpat. Micul Alexandru este o specie inteligentă și puternică prin ciocul masiv cu ajutorul căruia reușește să evadeze din multe tipuri de colivii - a precizat, pentru Hotnews, biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română.
”Momentan, sunt 4 păsări prezente pe una din insulele din Parcul Tineretului. Deși specia provine din zone mai calde, se adaptează foarte ușor unui climat mai rece. Studii asupra speciei arată că pot rezista mai multe săptămâni la temperaturi de -15 grade C. În ultimii ani iernile din România au fost mai blânde și dacă luăm în calcul faptul că în orașe temperatura din timpul iernii este cu câteva grade în plus față de periferie atunci condițiile sunt acceptabile și pot trece cu bine peste iarnă. Sunt păsări oportuniste, se hrănesc cu aproape orice tip de fruct sau semințe pe care le găsesc în parc.
Specia intră în conflict direct cu speciile native prin ocuparea locurilor de cuibărit și consumul de hrană. Micul Alexandru are un comportament agresiv și dominant față de alte specii care cuibăresc în scorburi, cum sunt țicleanul, ciușul sau graurul, obligând păsările să părăsească scorbura, același lucru se întâmplă și la hrănitorile artificiale. Un alt avantaj al succesului speciei în noi habitate este faptul că perioada lor de reprducere începe mai devreme față de alte specii cuibăritoare. Momentan în România situația este sub control, însă în alte orase europene există populații de peste 5000 de păsări.
În trecut au fost observate păsări solitare în Parcul Herastrău. Un alt parc unde pot fi observați papagali, destul de des, este Parcul Carol, dar sunt aceleași păsări din Parcul Tineretului. Acestea se duc în Carol pentru a căuta hrană, dar seara se retrag pe insula din Tineretului. Orice observație asupra acestei specii este bine venită și ne poate ajuta să înțelegem mai bine dinamica păsărilor și evoluția populației. Informațiile pot fi trimise pe adresa mea de e-mail, dani.dragan@sor.ro” - a mai precizat Dani Drăgan.
Imagine: Cătălin Voicu. Montaj: Alexandru Rădulescu
Cât de înfricoșătoare era Valea Plângerii și cum a apărut Parcul Tineretului
Octavian Udistre este unul dintre cei care au copilărit în locurile unde, în prezent, se află Parcul Tineretului. ”Pentru noi, copiii, era un mister Valea Plângerii. Circulau tot felul de legende înfricoșătoare, care ne înspăimântau. Știam că nu avem voie să ajungem acolo. Uneori, priveam Valea de sus. De fapt, era o deltă, cu o faună spectaculoasă. Se zicea că acolo sunt și mulți șerpi, dar mi-a fost frică să verific asta. Era și o trambulină de lemn, pentru sărituri cu schiurile. Iarna, parcă era mai sigur, se adunau pe versantul dinspre baltă, foarte mulți copii cu săniile și cu schiurile.”
În 1940, Valea Plângerii a fost concesionată Uzinelor Comunale București, pentru a fi groapă de gunoi. După 25 de ani, zona a fost reamenajată, iar autoritățile au decis să transforme acest loc într-un parc. Această decizie făcea parte din strategia de dezvoltare a Capitalei, prin care se dorea amenajarea mai multor spații verzi și a unor locuri de relaxare, în sudul Bucureștiului. Lucrările s-au încheiat în anul 1974. În anii `80, parcul a fost extins către est, odată cu construcția Palatului Pionierilor și Șoimilor Patriei - astăzi, cunoscut ca Palatul Național al Copiilor.
Acest articol face parte dintr-o serie în care vom prezenta lucruri interesante, cu bune și rele, despre parcurile din România: parcuri frumoase, parcuri lăsate în paragină de autorități sau, dimpotrivă, renovate mai bine sau mai prost, povești amuzante despre parcuri, relația dintre oameni și parcurile copilăriei lor, poveștile de dragoste care s-au născut aici și multe altele.

Vicepremierul Dan Barna, la HotNews LIVE: Ce s-a întâmplat la Spitalul Foișor, o sincopă de comunicare. Pentru un pacient care trebuie relocat în alt spital, că e dimineață, la prânz sau seara e o chestiune de percepție
Mitul că lockdownul ajută cuplurile să procreeze se spulberă de la lună la lună. Și nu doar în România, ci în aproape întreaga Europă
INTERVIU Daniel Dăianu: Sistemul fiscal român este profund inechitabil. Cei care ne dau lecții cum să fie un regim optim ar fi bine să ne ajute să combatem profit-shifting-ul masiv
The Truman Show? Un bărbat s-a încuiat într-o încăpere timp de 100 de zile și a transmis totul live / „Prețul corect” pentru care ar petrece 5 ani în izolare
Datele a peste un milion de utilizatori Clubhouse, rețeaua socială a miliardarilor, au fost publicate pe un forum de hacking
Am auzit si prin alte tari ca au aparut. Deci nu scapati din cusca, ci migrati. Google for “feral parakeets”
Poate ca un proprietar iresponsabil i-a dat drumul lui Alexandru si asa a aparut in Tineretului. Pasarile astea sunt de ceva vreme acolo... Multi vin, ii admira, le dau seminte si fructe...dar uita ca papagalii astia sunt agresivi cu pasarile din parc, dupa cum explica si ornitologul in articol. Insa nu cred in varianta cu rezistenta lor la -15 grade, Sa fim seriosi, astea sunt povesti!!!!
De exemplu in Bruxelles sunt peste 12.000 de exemplare. Situatii similare in Spania, Franta, Marea Britanie, peste tot s-au raspandit.
Sunt o specie invaziva care are un impact mare asupra speciilor autohtone si agriculturii.
Cred ca aceste pasari ar trebui capturate cat mai repede, inainte de a se inmulti in numar prea mare.
Sper ca oamenii nu se vor amagi doar pentru ca sunt verzi si exotici. Daca situatia lor nu e controlata rapid, in cativa ani va veti trezi ca nu o mai puteti controla.
Una e sa capturezi 4 pasari, alta sa gestionezi 10.000.
Sunt atâtea exemple de diferite plante, păsări sau animale aduse intr-un mediu nou care au fost/sunt invazive și s-au dezvoltat pe seama celor native (iepuri in Australia, rododendroni in Țara Galilor etc.)
Cum spunea cineva mai sus, una este sa controlezi 4 pasari si alta sa gestionezi 10.000.
De transferul de responsabilitate nu ai auzit ?
Ar putea vreun actual istoric sa aprofundeze aceste cercetari?