Dieta zilnică poate avea un efect pozitiv direct asupra abilității cognitive la vârste mai înaintate. Este concluzia unei cercetări efectuate la Iowa State University și publicate în Journal of Alzheimerʼs Disease. Studiul este prima analiză pe scară largă de acest gen, care face legătura între anumite alimente și acuitatea cognitivă în anii târzii.
Cercetătorii au analizat date colectate de la 1.787 de adulți (cu vârste între 46 și 77 de ani la încheierea studiului) din Regatul Unit prin UK Biobank, o amplă bază de date biomedicale conținând informații genetice și de sănătate amănunțite de la o jumătate de milion de britanici. Baza de date este accesibilă global cu aprobare, pentru cercetători care efectuează studii vitale privind cele mai răspândite boli periculoase pentru viață.
Participanții au completat un Fluid Intelligence Test (FIT) în cadrul unui chestionar touchscreen online (completat între 2006 și 2010) și apoi două alte evaluări consecutive (în 2012-2013 și 2016-2017). Analiza FIT reprezintă o evaluare la un moment dat a abilității unei persoane de „a gândi spontan”.
Participanții au răspuns și la întrebări despre consumul de alimente și alcool. Food Frequence Questionary i-a întrebat pe participanți cu privire la consumul de fructe proaspete și uscate, vegetale crude și salată, legume gătite, pește gras și slab, carne procesată, pui, vită, miel, porc, brânză, pâine, cereale, ceai și cafea, bere și cidru, vin roșu și alb, șampanie și lichior.
Cele mai semnificative patru constatări ale studiului:
1. Brânza, de departe, a apărut ca alimentul cel mai protector de probleme cognitive aferente vârstei, chiar și în anii mai târzii;
2. Consumul zilnic de alcool, în special vin roșu, a fost asociat cu ameliorări ale funcției cognitive;
3. Consumul săptămânal de miel, dar nu și alte cărnuri roșii, a sporit capacitatea cognitivă;
4. Consumul excesiv de sare este rău, dar doar la cei cu risc de maladie Alzheimer și trebuie controlat pentru a preveni probleme cognitive în timp.
„Am fost plăcut surprins să constat că rezultatele sugerează că un consum zilnic responsabil de brânză și vin, chiar și la vârste avansate, este bun nu doar pentru a face față pandemiei COVID-19, ci poate că ne ajută și să ne descurcăm într-o lume tot mai complexă, care nu pare a se încetini”, a explicat dr. Auriel Willette, profesor de știința alimentelor și nutriției la Iowa State.
„În timp ce am luat în considerație dacă se datorează doar alimentației celor mai înstăriți, sunt necesare teste clinice aleatorii pentru a determina dacă schimbări la îndemână în dietă ne pot ajuta creierele în moduri semnificative”, a subliniat acesta.
Brandon Klinedienst, doctorand în neuroștiințe la același departament, a adăugat:
„În funcție de factorii genetici, unii indivizi par a fi mai protejați de efectele Alzheimerului, în timp ce alții au risc mai mare. Cred că opțiunile corecte de alimentație pot preveni la un loc și boala, și declinul cognitiv. Poate că glonțul de argint pe care-l căutăm este îmbunătățirea alimentației. A ști ce înseamnă aceasta contribuie la o mai bună înțelegere a Alzheimerului și inversarea traiectoriei acestei boli.”
(Journal of Alzheimerʼs Disease, publicație aflată în al 23-lea an, este o revistă internațională multidisciplinară care facilitează progresul în etiologia, patogeneza, epidemiologia, genetica, tratamentul și psihologia acestei boli)
