VIDEO Cele 350 de nestemate ale lui Dimitrie Cantemir

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Marţi, 13 decembrie 2011, 9:59 Life | Muzică

Dimitrie Cantemir, in prima editie a "Descrierii Moldovei" (1716)
Foto: Wikipedia
Dimitrie Cantemir a reprezentat, din punct de vedere muzical, o figura importanta in lumea otomana, dar opera sa muzicala a folosit ca inspiratie nu doar pentru otomani, ci si pentru persani, arabi si europeni. Din secolul al XVII-lea, conducerea in statul persan a fost preluata de puterea religioasa, fapt ce va avea ca rezultat inlaturarea multor elemente artistice, printre care si muzica. Pentru a avea acces la cantecele din acele vremuri, iranienii sunt astazi nevoiti sa caute surse din afara propriei tari. Una dintre principalele surse este colectia de 350 de melodii apartinand lui Dimitrie Cantemir. 
  • Muzica in Imperiul Persan - trei secole de tacere
  • Dimitrie Cantemir - 350 de motive de lauda
  • Asculta mai jos o suita de patru piese ale compozitorului Acemler (1500-1550). Melodiile se regasesc in colectia lui Cantemir.

Muzica in Imperiul Persan - trei secole de tacere

Imperiul Persan a marcat nu doar politic, ci si cultural istoria spatiului anatolian, loc de "germinare" si nastere a artelor Orientului Mijlociu, izvor de inspiratie pentru civilizatiile siriaca, bizantina, araba si otomana.

Pana in secolul al XVI-lea, artele persane (in special poezia si muzica) au fost modelele pentru artele sinonime din lumea araba si, ulterior, din Imperiul Otoman, fiind considerate apogeul rafinamentului literar si sonor din spatiul islamic in acea perioada.

 
In Iran, nimeni nu mai canta muzica persana din secolele XVI-XVII. Am gasit aceste cantece in surse din afara Iranului. Una dintre sursele principale este cartea lui Dimitrie Cantemir.
 
 
Kiya Tabassian, formatia Constantinople
Din secolul al XVII-lea, conducerea in statul persan este preluata de puterea religioasa, fapt ce va avea ca rezultat inlaturarea multor elemente artistice, printre care si muzica, stopandu-se astfel evolutia fireasca a culturii.

In secolul al XIX-lea se poate observa o revenire si o acceptare a muzicii fara a se reusi insa umplerea golului lasat de trei secole de tacere.

Desi, geografic, Iranul pare a fi la capatul lumii, cultural el este mult mai aproape de Estul Europei prin radacinile si ideile comune vehiculate in decursul timpului pe Drumul Matasii in ambele sensuri. Un exemplu in acest sens este Dimitrie Cantemir, a carui opera muzicala a folosit ca inspiratie nu doar pentru otomani, ci si pentru persani, arabi si europeni.


Dimitrie Cantemir - 350 de motive de lauda

Dupa cum avea sa faca si Anton Pann un secol mai tarziu, Dimitrie Cantemir avea sa ofere o colectie de melodii (350 la numar), dintre ele insa nu toate erau creatii proprii. El a cules cantece din repertoriul muzicienilor din perioada sa, piese care apartineau unor autori anteriori, la care a adaugat propriile compozitii. "Acesta este un alt merit al lui Cantemir, faptul ca a prezervat compozitii care circulau pana la dansul doar pe cale orala", a explica Constantin Raileanu, doctorand al Universitatii de Muzica din Bucuresti, cu ocazia concertului sustinut de trupa Constantinople in Romania.


Despre formatia Constantinople

Ansamblul Constantinople, constituit din muzicieni iranieni, turci, greci si canadieni, are ca scop evidentierea puntilor culturale care leaga Estul si Vestul, din indepartata Asie pana in tinuturile nordice ale Europei. Numele formatiei evidentiaza faptul ca muzica ce se compunea in spatiul persan in secolele XVI-XVII avea sa migreze la Constantinopol.

In cadrul concertului Divanul Persan (a saptea seara a seriei de evenimente "Cand Bizantul eram noi" de la Institutul Cultural Roman), trupa Constantinople a prezentat o muzica pe care ei o discriu ca "arhitectura a unei cladiri vechi - frumoasa, gratioasa, plina de istorie, dar extrem de actuala".

Trupa a concertat in Romania in formula:
  • Kiya Tabassian (sétar şi voce)
  • Ziya Tabassian (percutie)
  • Pierre-Yves Martel (viola da gamba)
  • Dermen Didem (kanun/qanun)
  • Kyriakos Kalaitzides (lauta)

Asculta mai jos o suita ce cuprinde piesele
  • Pishrow RAST, Osul Nim Saqil, Acemler (1500-1550), Cantemir Collection #308
  • GOLESTAN, Pishrow PANJ-GAH, Osul Duyek, Acemler (1500-1550), Cantemir Collection #27
  • Pishrow BAYATI, Osul Duyek, Acemler (1500-1550), Cantemir Collection #286
  • Pishrow NAVA, Osul Dowr-e Kabir, Acemler (1500-1550), Cantemir Collection #52




Repertoriul prezentat in concertul Divan-ul persan isi afla sursele in trei colectii importante:
  • CC: Cantemir Collection, Dimitrie Cantemir (1673-1723)
  • MSS: Macmaua-i Saz u Suz Ali Ufki Bobowski
  • Codex 259 Monastere de Leimonos, Lesbos, Grecia (datat 1572)

Mic dictionar de termeni muzicali

Fasil = suita de concert cuprinzand piese vocale, vocal-instrumentale si instrumentale, compuse in acelasi mod (makam), sau in moduri inrudite/derivate, dar de autori diferiti. Dimitrie Cantemir prezinta componentele unui fasil: 1. Taksim (preludiu improvizatoric initial), 2. Peșrev (piesa instrumentala), 3. Una sau doua beste (piesa vocala), 4. Aghir semâ'î (piesa vocala foarte lenta), 5. O serie de 5-15 Șarki (piese vocale cu parti instrumentale), 6. Sâz Semâ'îsi (piesa instrumentala inrudita cu peșrevul, cu care se incheie suita)

Makam = (din lb. araba - maqām - loc) univers melodic modal, definit prin doua directii principale: A) ca un set de inaltimi sonore (scari muzicale) imbinate in scheme intervalice diatonice, cromatice sau enarmonice. B) set de reguli ce reglementeaza miscarea treptelor aflate intr-o relatie melodica si armonica, incluzand directia miscarii si constructiei melodice, ierarhizarea treptelor principale, tessitura (tesatura armonico-melodica), alteratiile specifice in cadrul intonatiei, modulatiile interioare si exterioare caracteristice unei anumite structuri modale.

Peșrev = (din lb. persana Pishrow-introducere, preludiu) - forma instrumentala clasica, asezata, de obicei, in deschiderea unei suite de piese muzicale scrise in acelasi makam, dar poate fi interpretata si ca o melodie de sine-statatoare.

Semâîsi = 1) (in muzica otomana) denumeste piesa finala din cadrul unei suite de concert (fasil). Poate fi vocala (Hânende Semâîsi) sau instrumentala (Sâzende Semâîsi); 2) Samai (pl. Sama'iyyat, in muzica araba) = este o forma componistica structurata in patru sectiuni (khana, pl. khanat), fiecare urmata fiind de refren (taslim). Forma de Semai utilizeaza modul ritmic de 10/8 (numit samai thaqil) urmand indeaproape refrenul (taslim) si primele trei sectiuni (khanat). Cea de a patra sectiune (khana), care preceda ultima aparitie a refrenului, este compusa de obicei intr-un mod ritmic de 3/4 sau 6-4 (numita Samai Darij). Unii dintre compozitorii contemporani prezinta in cea de a patra sectiune un mod ritmic de 5/8, 7/8 sau 9/8.

Usul = "termen ce defineste modurile ritmice din muzica otomana (le regasim cu alte denumiri atat in muzica araba - iqa'at, cat si in cea persana - darb).

In melodiile si scarile din muzica orientala-otomana exista makam-urile, care au doua sensuri: de sir sonor de inaltimi, dar si de criterii si mod de organizare - de fapt un univers, un ethos. Pentru ca cel mai bine se explica ceea ce intelegem noi printr-un mod oriental - un univers sonor. Astfel ca nu putem defini un makam printr-o singura sfera, ci prin mult mai multe posibilitati. Iar cel mai potrivit termen este ethosul, pentru ca tine de ceea ce simtim, astfel ca un mod se construieste in functie de starea psihica si sufleteasca pe care ne-o inducem.

La fel, in latura ritmica avem acesti usului, care construiesc structuri ritmice nerepetabile, astfel ca de fapt vorbim de cicluri ritmice, in decursul carora nici o formula ritmica nu se repeta. La sfarsitul fiecarui ciclu se reia pana la sfarsitul piesei, astfel ca cel mai dezvoltat mod ritmic, cel mai dezvoltat usul in perioada otomana avea 128 de batai. Timp de 128 de batai nu se repeta nici o schema ritmica. Dupa ce se terminau cele 128 de batai se relua intregul ciclu. Intr-adevar, astazi s-a simplificat foarte mult muzica turca, pentru ca Occidentul are parti foarte bune, dar are si parti mai putin bune, si anume: rapiditatea cu care ne miscam. Nu mai avem rabdare - rabdarea de a asculta si de a trai aceste momente, ceea ce Orientul inca pastreaza" (Constantin Raileanu).


Citeste mai multe despre   



















3329 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri