​Prin tara / Sibiu World Music Festival

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Vineri, 11 noiembrie 2011, 16:34 Life | Prin oraş

Srakina
Foto: Sibiu jazz festival
In perioada 11-13 noiembrie, la Filarmonica de Stat Sibiu (Sala “Thalia”) se desfasoara a treia editie a Sibiu World Music Festival, informeaza un comunicat remis redactiei. Evenimentul va aduce in fata publicului muzica si cultura lumii, a Europei in special - productii din repertoriul international, traditional-folcloric, dar cu sonoritate moderna. Participantii îsi vor face cunoscuta cultura, prin viziunea artistului sec XXI, folosind o combinatie între instrumentele traditionale si aparatura electronica moderna.
  • Din program: Kaulakau (Spania), The Klezmer Connection (Austria), Karavan Familia (Ungaria), Radu Captari (Moldova), Cornelia Tihon & Daniel Badoi (Romania), Traffic Strings - Tango Finesse (Romania)

Muzica lumii – World Music – este un gen muzical de larga audienta, destinat tuturor categoriilor de public, indiferent de vârstă, sex, culoare politică, etnie, uşor de adaptat numeroaselor tipuri de personalităţi. Capacitatea de a jongla cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale marchează şi caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un “cod cultural” care se poate exprima sonor, gestual, vestimentar, etc şi care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism.

Evenimentul se constituie ca un festival al bucuriei şi al toleranţei între comunitãţile etnice din Europa şi România, un exemplu a ceea ce înseamnã convieţuire, spaţiu intercultural şi interetnic.

Vor fi prezentate productii din repertoriul international, traditional-folcloric, cu sonoritate moderna. Participantii îsi vor face cunoscuta cultura, prin viziunea artistului sec XXI, folosind o combinatie între instrumentele traditionale si aparatura electronica moderna.



Programul Sibiu World Music Festival

Vineri, 11 noiembrie (ora 19:00)
  • Kaulakau (Spania)
  • The Klezmer Connection (Austria)

Sambata, 12 noiembrie (ora 19:00)
  • Karavan Familia (Ungaria)
  • Sarakina (Polonia)

Duminica, 13 noiembrie (ora 19:00)
  • Radu Captari (Moldova)
  • Cornelia Tihon & Daniel Badoi (Romania)
  • Traffic Strings – Tango Finesse (Romania)

Bilete costa 10 lei pentru adulti si 5 lei pentru elevi/studenti/pensionari. Tichetele pot fi cumparate in reteaua EVENTIM.RO, Humanitas, Germanos, Orange Shop, Vodafone Store sau de la intrare.

Detalii despre eveniment gasiti aici.


 
Despre formatiile participante


Kaulakau (Spania)

www.kaulakau.com  

Marc Egea: hurdy gurdy, fluiere, percutie & voce
Jordi Molina: tenora
Franco Molinari: contrabas
Enric Canada: tobe & percutie
 
Muzica pe care o interpreteaza are la bază stiluri diferite, de la folk, jazz, rock, până la muzica clasica sau experimentală... Liderul grupului, Marc Egea, spunea: „in momentul cand am creat formaţia KaulaKau, intenţia noastră nu a fost aceea de a contopi aceste stiluri muzicale, deşi acesta ar fi putut fi un punct de pornire, ci mai degrabă de a interpreta pur si simplu şi de a începe o adevarată aventură, fără a încerca să modificăm prea multe elemente”. Aceasta a facut ca rezultatul sa fie complet imprevizibil şi spontan, motiv pentru care este destul de dificil să încadrăm exact stilul muzical abordat de ei. Se poate spune ca este un stil apropiat de folk-jazz; noi l-am incadrat in „world music” dar, in final, am prefera ca ascultătorii noştri să fie cei care vor incadra stilul intr-un curent sau altul dacă simt nevoia, pentru că ei sunt cei cărora li se adresează muzica noastră.  
 
 
The Klezmer Connection (Austria)

www.klezmerconnection.at  

Georg Winkler: clarinet
Marion Ellmer: voce / ghitara / percutie
Hubert Kellerer: acordeon
Bernie Rothauer: tobe / ghitara
Peter Aradi: contrabas
 
Formaţia “THE KLEZMER CONNECTION” propune o prelucrare nonconformistă a muzicii tradiţionale de petrecere şi nuntă a evreilor vorbitori de idiş din Europa de Est.

Caracteristică pentru această formaţie este o interpretare inedită, plină de forţă şi emoţie.
In muzica lor se întrepătrund pasaje de o intensitate vulcanică cu momente subite de acalmie.
 Muzicienii apelează la ritmuri alternative şi orchestraţii neobişnuite, care permit o interpretare plină de forţă şi emoţie, cu un nivel tehnic excepţional.
 
 
Karavan Familia (Ungaria)

www.karavanfamilia.hu  

István Nagy: vocal, ghitara, tambura, blues-sharp
Ica Farkas: vocal, dans
István Nagy jr: vocal, ghitara, percutie
Niki Nagy: vocal, dans, ghitara

Karavan Familia este o formaţie ţigănească de world-music din Ungaria, care interpretează muzică tradiţională ţigănească cu un sound şi efecte unice de mississipi blues, flamenco, rumba şi influenţe estice.
 

Sarakina (Polonia)

www.sarakina.art.pl  

Jacek Grekow: acordeon, cimpoi, kaval
Jan Mlejnek: clarinet, tambura
Mateusz Bielski: contrabas
Wojciech Bronakowski: percutie

Sarakina este o formaţie ceho-bulgaro-poloneză, a cărei muzică este o combinaţie de Ethnic Balkan (muzică populară balcanică) şi elemente stilistice moderne. Melodiile populare originale sunt îmbogăţite cu orchestraţii moderne, influenţe clasice şi improvizaţii jazzistice.
 
 
Radu Captari (Moldova)

Radu Captari este compozitor si dirijor de profesie insa, ca interpret, poate fi incadrat in categoria artistilor de exceptie. Pentru ca el interpreteaza cantand si canta interpretand. Muzica lui spune o poveste in care, pe nesimtite,publicul este atras, participa, sufera sau se bucura si uita pentru o ora sau doua de sine.
 
 
Cornelia Tihon & Daniel Badoi (Romania)


Cornelia Tihon: nai si alte 22 de instrumente aerofone
Daniel Badoi: claviaturi

Cornelia Tihon este un  artist pe cat de special pe atat de indragit, care la doar 23 de ani interpreteaza genuri muzicale diverse (world music, classic, rock, folclor, jazz) la 23 de instrumente aerofone - de la pai la tulnic sau bucium.
 

Traffic Strings – Tango Finesse (Romania)

Proiectul “TRAFFIC STRINGS” a fost initiat de muzicianul Lucian Moraru si aduce ca noutate in peisajul cultural romanesc (si nu numai) o formula instrumentala care “imbina intr-o maniera adecvata, combinatia intre o spumanta virtuozitate si o sonoritate timbrala inedita”

Pe scena sibiana grupul va prezenta proiectul “Tango Finesse”. Energia, talentul si daruirea se regasesc in fiecare moment al acestui splendid concept, care respecta tiparul traditional al concertelor de tango argentinian. Ardoarea, rafinamentul si erotismul tangoului sunt imbricate de TRAFFIC STRINGS intr-o virtuozitate instrumentala unica.
 
 
Conceptul de World Music

Abordarea acestei teme are ca scop evidenţierea efectelor multiculturalităţii şi multietnicităţii prin intermediul  world music-ului. Accentul este pus pe nevoia individului de a comunica, de a cunoaşte, de a se exprima prin cultură şi de a-şi forma o identitate culturală. Muzica lumii conturează gradul de acceptare şi pe cel de accesibilitate către celălalt. Este un gen de larg consum, destinat tuturor categoriilor, indiferent de vârstă, sex, culoare politică, etnie, etc., uşor de adaptat numeroaselor tipuri de personalităţi psiho-sociale. Capacitatea de a jongla cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale marchează şi caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un cod cultural care se poate exprima gestual, vestimentar, sonor, olfactiv, etc şi care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism.

Muzica lumii a fost atribuită „of any culture that are created and played by indigenous musicians”. Ea conţine o gamă largă de manifestări, denumirea în sine stimulând imaginaţia către  sonorităţi variate, colorate, cu rădăcini înfipte adânc în timp.

World music-ul este pus în strânsă legătură cu termeni precum social, multicultural, multietnic, mondializare, cultura în toate manifestările ei. Factorii economici actuali contribuie la dezvoltarea fenomenului world-music, dintre care amintesc: turismul cultural, emigrarea, calitatea vieţii, mijloacele de comunicare interne şi internaţionale, tehnologia modernă, etc.

Ceea ce prezintă  world music-ul este un colaj de acţiuni. Însumează varii informaţii cu specific tradiţional, pe care le procesează prin diverse metode de ordin estetic – sonore, vizuale, palpabile, olfactive – (instrumentale, vocale, tehnologice, de regie, vestimentare), astfel încât mesajul să-şi atingă scopul, care poate fi unul: tradiţional, cultural, spiritual, politic, social, de orientare sexuală, economic, ecologic, etc. Generozitatea oferită de această nişă sonoră provine, pe de o parte, din amplitudinea atinsă la nivel mondial, datorată tehnologiei moderne; iar pe de altă parte, este vorba despre multitudinea, poate chiar şi infinitatea, posibilităţilor de joncţionare ale trecutului cu prezentul, prin toate reprezentările sale culturale.

Sintagma world music propune numeroase perspective datorate varietăţii domeniilor cu care colaborează. Gradul de receptivitate, deschiderea către celălalt, dorinţa şi nevoia de a cunoaşte cât mai multe, de a comunica, au un rol deosebit de important în acest act de creaţie şi de redimensionare a creaţiei.

Expresie arhifolosită  în zilele noastre, mai ales în comerţ şi în limbajul internaţional, world music este atribuită mai multor tipuri de mişcări muzicale. Spre exemplu, nume consacrate precum Goran Bregovic, Ravi Shankar, Oliver Shanti, Kitaro, Lorena McKenith, Gheorghe Zamfir sunt reprezentanţi ai acestei specii muzicale. Ei prelucrează fragmente, piese cu specific tradiţional sau realizează compoziţii proprii în spiritul unei anumite culturi, cumulându-le unui gen comercial sau folosind o astfel de structură muzicală. Muzica acestor interpreţi a ajuns pe marile scene ale lumii, mai ales datorită folosirii ei ca şi coloane sonore în filme celebre, fiind premiată în festivaluri importante precum Cannes, Palme d’Or, Oscar, etc.

Este bine să  avem în vedere caracterul dual al acestui concept. Pe cât de modernă este această muzică – folosindu-se, pentru prelucrarea sunetului, de instrumente electronice, computere, mixere – , ea îşi face numărul folosindu-se de tehnica citării unui text muzical tradiţional, adăugându-i-se şi instrumente specifice unor culturi diferite. Manifestarea în sine prezintă o notă de ambivalenţă: interpreţii consacraţi deja (la noi: Taraful din Clejani, Damian Drăghici, Gheorghe Zamfir, Harry Tavitian) – granzii, se opresc mai mult asupra trăsăturilor estetice ale spectacolului aflat în promovare. La pol opus sunt grupurile periferice acestui gen muzical, cei ce tind spre celebritate, însă a căror prioritate este comercialul, estetica rămânând în plan secund.

Dincolo de mesajul sonor, se implică şi cel gestual, melodic, vestimentar, manifestându-se un intens act de comunicare, determinat şi de confluenţa mai multor culturi, etnii, stiluri muzicale, etc. Ceea ce părea a se pierde definitiv, este omogenizat astăzi în world music. În cazul acestui gen muzical, actul de comunicare reclamă o interacţiune permanentă cu celălalt, acesta din urmă perceput sub toate accepţiunile sale: seamănul, rivalul, străinul, oaspetele, dominantul, dominatul. Atât publicul, cât şi individul îşi pot atribui, astfel, un sentiment de apartenenţă sau îşi pot dezvolta o identitate multiplă. „Accesarea” celuilalt angajează cunoaşterea lui, a culturii, societăţii, locului din care provine, indiferent de scopul interacţiunii.

Este un fel de-a spune „world music”, lăsând loc de interpretări, ambivalenţe, exprimarea omogenităţii prin heterogenitate, a „unităţii prin diversitate” (idee arhipromovată de instituţiile Uniunii Europene). Nu este „curăţată” muzica pentru a scoate în faţă o sonoritate pură, unică; ci flexibilitatea, capacitatea de absorbţie, interacţiunea a cât mai multe straturi sociale şi istorice este scopul urmărit de acest gen.

Melodii cu specific popular, împrumutate din alte ţări, au ajuns consacrate, fiind atribuite unor etnii (după cum este şi cazul celebrei piese ceremoniale Hava Nagila, ale cărei origini se află în repertoriul ucranienilor din Bucovina). Pe de altă parte, numeroase formaţii de rock, pop, hip-hop, etc. folosesc fragmente din folclorul altor popoare sau al propriului popor, în compoziţia unor piese ce pot avea ca subiecte o poveste de dragoste orientală, conflictul dintre două religii sau popoare, încercarea de a reda momente dintr-un anumit ritual, consecinţele unui experiment devastator (Hiroşima şi Nagasaki) sau pur şi simplu nevoia de a reînvia vechile melodii.

Muzicii lumii i s-a adăugat elementele specifice momentelor festive, de data aceasta, pentru lumea nouă – care pot fi recunoscute cu uşurinţă de către civilizaţiile surprinse de febra occidentalizării şi cu ajutorul cărora publicul poate primi cu mai puţină strângere de inimă produsul: în secţiunea instrumentală s-au păstrat ustensile precum chitara electrică, setul de percuţie specific formaţiilor rock, orga electronică, fiind introduse, rareori, instrumente din ţara de provenienţă a cântecului; melodia este pliată pe o armonie digerabilă pentru cel ce o ascultă; sunt păstrate obiecte din vestimentaţiile altor popoare, minorităţi, comunităţi.

Vizează  o structură multietnică şi multiculturală, evadînd de după gratiile conservatorismului tradiţional, şi subliniind vitalitatea creată de combinarea canonului cu ceea ce aparţine celuilalt, cu alt-ceva. Este o industrie culturală a urbanului, care se manifestă la toate nivelurile claselor sociale. La baza identificării world music-ului se află tehnica citării unui text folcloric muzical şi literar. Nu este exclusă posibilitatea regăsirii unui dans românesc la popoarele asiatice, care au început exploatarea culturală a teritoriilor sud-est europene. Uşurinţa de a călători în alte ţări, apărută în urma mondializării – în cazul nostru şi europenizarea – oferă în primul rând impactul frecvent cu o nouă cultură.

În accepţiunea world music-ului (fenomen cu manifestare preponderentă în urban), este frecvent întâlnită influenţa muzicilor tradiţionale provenite din lumea a treia, dar acum şi din toate culturile tradiţionale din întreaga lume. Omul, pentru setea lui de cunoaştere, aplică şi la descoperirea altor grade de civilizaţie, din nevoia de a-şi completa întregul său profil psiho-socio-cultural.
























564 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version