​VIDEO Cum se colinda in Romania, in urma cu jumatate de secol / Antifonii, heterofonii, colaci-arac, lumina

de Cosmin Navadaru     HotNews.ro
Joi, 16 decembrie 2010, 11:48 Life | Prin oraş

Grigore Lese despre colindat
Foto: Captura video
"Se mai pregateau ei, mama si tata. Dar nu umblau dupa pom, dupa globuri. Nici poveste! Umblau la cuptor, daca-s gata colacii pentru colindatori, de belsug. Nu umblau dupa globuri si de-astea. Noi aveam butuci in casa!" Zice tata "Grigore, du-te, adu un butuc, pune-l in vatra, sa tie focul". Adica sa fie viata! Si dup-aceea zice "Ba, daca vine Morarita - era o vecina - si ti-a cere, sa nu-i dai foc, ca ne dam viata!" Dar daca merem in a treia zi, la nanasi, tre sa merem nu cu globuri. Tre sa merem cu un lemn. Se duce viata!", a povestit Grigore Lese ieri, la Muzeul Taranului Roman.

"Noi ne adunam in taina, asa ziceam: "Bai, tu cu cine umbli a colinda?" "Pai zic oi umbla cu Radu, oi umbla cu Onisor, oi umbla cu asta..." Dar zic "Mai, cand ne intalnim?" Era o taina. Taina ne dadea forta! Si ne adunam. "Noi de unde incepem"? Zice "hai sa mergem la rasarit"!

Si mergeam la prima casa. Si unde stateam eu, pe strada Morii, incepeam sa colind. Multe colinde colindam. De fapt, ce faceam noi in fiecare an? Repetam colindele si tot altele, ca sa nu le uitam, caci nu erau scrise. Pentru asta trebuia sa se adune. Nu oricine putea colinda. Nu colindam acolo unde era mort in casa. Mi s-o intamplat si de asta.

param

Si noi ne-am plecatu
Vorzior de ziua
In sat la colindat.
Tat din casa-n casa
Nimeni nu ne lasa
Far' jupanu' gazda.
In casa ne-o lasatu
De cina ne-o datu
Si vin de gustatu.
Cina cu lumina
Si pat de hodina.
Afar' am iesitu
In jur am privitu
Si noi am vazutu.
Doi vulturi se batu
Noi i-am intrebatu
Ca de ce se batu?
Si ei ne-au raspunsu:
- "Pentr-un glob de aur".
Noi li l-am luatu
Si gazdei l-am datu.
Ea l-o pus pe masa
Si-o sclipit in casa.
Si l-o pus la grinda
Si-o sclipit in tinda.
Asa am rasplatitu
Pentru gazduitu.

Intr-un an colindam asta. In alt an, zice tata "Ma, da' ziceti una cu Fecioara Maria. Asta am inteles cu globu' de aur". Sigur ca e lumina, doi vulturi se bat... cate se pot discuta aici! Si in alt an, "Bai, Radule! Hai s-o dam pe aia cu Preumbla-se Maria". Nu era colind, sa-l analizam ca si colind. Dar era un cantec asa, ca un cantec religios. Dar era despre Fecioara Maria.



Si pe cand terminat colindatul, zicea unul care era mai indraznet: "Astazi praznic lumina / Noi cu drag am astepta / S-auzim cocosi cantand / Grai cu stea calatorind / La toti fratii dimpreuna / Dumitale gazda buna". Si-auzeam numa' din casa: "Haideti in casa!" Intram in casa, nu ne placea sa fim vazuti. "Pai tu al cui esti?" "Eu is al lui Opris". "Tu al cui esti?" "Eu is al lui..." Zice "Pai taica-tu, cand eram eu..." Si incepea o poveste. Povesteam... si abia asteptam sa ne deie colacu'.

 
Dumneavoastra faceti-ma taran, rapsod, profesor, doctor, faceti-ma ce vreti, numai lasati-ma sa colind si sa horesc! Ca mi-o dat Dumnezeu glas si sa pot multumi cu glasu' la mama ca m-a facut pe nume!
 
 
Grigore Lese
Prin '61-'62 se intampla ce va povestesc acuma. Si ne-am dus asa. Mai departe. Si mai luam cate unu' cu noi. Zice "Ma, luati-l si pe Sandu!" Si era cate unu' care facea ca bongau', adica nu putea colinda. Atuncea noi il tineam deoparte, il luam cu noi. El numa' ne deranja. N-aveam ce face, il luam cu noi, dar nu colinda. Statea intre noi si bonganea si el. De aici, unii explica heterofonia si antifonia... Deci ca s-o discutam pe sleau. Deci cantam antifonic... Nu stim canta si atuncea zicem ca poate e o antifonie...Hai s-o luam de antifonie si de heterofonie.

Si venea cate un preot de la scoala de teologie si aveam temele astea crestine. O venit unu', Vicu, zice sa colindam Veniti astazi credinciosi.

Si m-am dus sa-l colind pe tata. Zice "Ma, toate o fost bune la voi, dar n-ati fost deodata!" Se mai intampla un lucru. Deodata mama ramanea in sat. Se mai pregateau ei, mama si tata. Dar nu umblau dupa pom, dupa globuri. Nici poveste! Umblau la cuptor, daca-s gata colacii pentru colindatori, de belsug. Nu umblau dupa globuri si de-astea! Noi aveam butuci in casa! Zice tata "Grigore, du-te, adu un butuc, pune-l in vatra, sa tie focul". Adica sa fie viata! Si dup-aceea zice "Ba, daca vine Morarita - era o vecina - si ti-a cere, sa nu-i dai foc, ca ne dam viata!" Dar daca merem in a treia zi, la nanasi, tre sa merem nu cu globuri. Tre sa merem cu un lemn. Se duce viata!

Si daca ei ma vedeau, ma auzeau ei de pe ulita "au'-l-ai, ma, asta-i al nost'. De mine zice - asta-i al nostr'." Si ma duceam de la o casa la alta. Sa stiti ca nu erau numai colinzi. Se si horea. Si ziceam catre un batran care statea pe margine: "Al cui esti?" Ca erau care n-auzeau bine.
       


Iesim din casa si zic "Unde avem de mers?" No, zic, acuma stii ce? Hai sa ne ducem la Lelea Mare. Cea mai saraca femeie din Borcut... Era extraordinar de bogata! Avea o casa varuita cu paie. Si ea in pod avea asa: mere padurete, dulci si acre. Si avea colac facut dintr-un grau special, salbatec. Colac arac - asa se numeste. Graul respectiv era un grau salbatec, era rar, nu-l avea oricine.

Ce sa zicem? Zic sa zicem cu Hristos, erau de toate colindele, cantec de stea, de toate.



"<<Noua popi, noua dieci si p-atatia patrieci>> bat clopotele... la rosu de rasarit... Ma duce la semnele mitraice... Noua, greu... Copil, matur, batran, matur, iara copil, iara batran si undeva: divinitatea. Pai si pe fluierul asta - cine le face - is legate cumva. Au pe ele o lucratura speciala. Aci se vede inteligenta si tot ce trebuie sa vezi la un om, aici e sufletul omului. Daca le numaram, astea-s 12: lumina, intuneric, lumina, intuneric, lumina, intuneric...

Si iara merem. Cine stia canta in fluier, canta si-n fluier. Hori, de joc, strigau, era o veselie, bucurie, belsug, noroc. Sa se duca lucrurile rele, sigur ca da, sa vina Iisus Hristos, Lumina!", a mai povestit Grigore Lese.


Citeste mai multe despre   



















6438 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    revelatie (Joi, 16 decembrie 2010, 13:12)

    petre [anonim]

    Este pentru a doua oara cand citesc despre faptul ca obiceiul Craciunului este relationat cu soltitiul de iarna ,cand ziua ajunge la dimensiunea cea mai mica ,iar in jurul acestui eveniment exista o traditie ancestrala ,,dinainte de crestinism ,care consta in faptul ca in noapte de 24 spre 25 decembrie se ramanea treaz ,iar in vatra familiei se ardea o buturuga pana la ivirea zorilor,in intentia ca in cazul, cataclismic ,ca Sfantul Soare s-ar stinge sa existe foc pentru reinitierea arderii lui.De fapt chiar denumirea craciunului se presupune ca ar deriva de la iliricul chorcion care inseamna buturuga.Numele de Craciun al sarbatorii de la soltitiu este folosita numai de romani si unguri,iar faptul ca ungurii il folosesc si ei este o dovada a faptului ca dupa crestinarea lor au luat numele sarbatorii de la bastinasii locului ,care sunt romanii.Sunt locuri ,in Transilvania profunda, unde exista o vorba care zice ,vorbind de rautatea vremurilor,ca "ma mir ca mai rasare sfantul soare de atata rautate",fapt ce confirma ca in constiinta locului exista credinta ca soarele s-ar putea stinge,iar in legatura cu aceasta posibilitate sa fie initiat ritualul de la solstitiul de iarna ,atunci cand evenimentul acesta cataclismic pare cel mai probabil.
    • -3 (3 voturi)    
      craciun este korociun in limba slava (Duminică, 19 decembrie 2010, 4:01)

      altarevelatie [anonim] i-a raspuns lui petre

      apreciez ghiveciul ardelenesc de unguri tocati, ritualuri in jurul focului, sfantul soare, etc. ai uitat sa spui ceva de colinde. traditiile sunt traditii. uita-te in dex si ai sa vezi originea fiecarui cuvant romanesc. apropo stii ca un sfert din romanii transilvaneni poarta numele de rus?
      • +2 (2 voturi)    
        lasa minciunile, ca-i pacat (Duminică, 19 decembrie 2010, 12:52)

        horea [anonim] i-a raspuns lui altarevelatie

        Ia mai bine cartea de telefoane a Clujului, si-o sa vezi cati "Rusi" sunt. In plus, dupa logica dtale, si Ugro-Vlahia ar fi locuita de unguri, cand in fapt se numea asa ca sa deosebasca de alte Valahii, inclusiv Vlahia Mare de la sud de Dunare.
        • -1 (1 vot)    
          "ov" si "ici" contra "escu" (Duminică, 19 decembrie 2010, 20:07)

          Mihaly [anonim] i-a raspuns lui horea

          "Varad" de la Nagyvarad (Oradea), toate numele ce se termina in "ov" (Trofimov. Ivanov, Mihailov...) probabil ca sunt de origine latina sau daca. Intra-adevar Maramuresul, Satu Mare, Oradea au foarte multe elemente slave, avand in vedere vecintatea si confuziunea populatiei de sub Ucraina. Cum au ajuns Trofimovii si restul "ovilor" in Fagaras ... o sa ne spui tu eruditule.Banatul are la fel de multe elemente slavone - si este de inteles. Dintr-un foc ai opt judete cu nume de origine slava.
      • 0 (0 voturi)    
        ”ghiveciul ardelenesc ” (Duminică, 26 decembrie 2010, 2:04)

        deal [anonim] i-a raspuns lui altarevelatie

        @ altărevelație
        e fumată din veac metoda etimologiilor slavo-maghiare ce acopereau substaratul mai vechi, TRAC, că-ți place, că ... nu ! iar dexul are inadvertanțele perpetuate de lingviștii - alături de arheologii și istoricii crescuți sub cizma sovietelor - cărora nu le e deloc comod să-și renege publicațiile ce le-au asigurat, în timp, poziția și care acum au devenit m.a.c.u.l.a.t.u.r.a. !!!
  • +4 (4 voturi)    
    colinde (Vineri, 17 decembrie 2010, 9:32)

    dinu [anonim]

    Exceptional articol, felicitari! Intre atatea manele si colinde lalaite la televizor in fote cu sclipici si coafuri flamboiante, avem nevoie sa transmitem adevaratele traditii si valori celor care mai vor sa asculte.
    Inca o data felicitari autorului si lui Grigore Lese (nu eram un fan insa am devenit).


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă